În ultimii ani sistemul judiciar român a cunoscut evoluţii şi transformări importante, consolidându-şi rolul în cadrul celorlalte puteri ale statului. Amplul proces de reformă a culminat cu adoptarea noilor coduri care vor aşeza justiţia şi întreaga societate pe noi baze, mai aproape de cetăţean şi de nevoile lui.

În acelaşi timp, pentru pregătirea sistemului judiciar, Ministerul Justiţiei a elaborat, după ample consultări cu toţi factorii responsabili, dar şi cu societatea civilă Strategia pentru dezvoltarea justiţiei ca serviciu public 2010-2014. Unul dintre obiectivele asumate prin strategie este consolidarea instituţiei medierii, ţinându-se cont de faptul că importanţa medierii, ca alternativă la procesul în instanţă, depăşeşte graniţele create de nevoile sistemului judiciar.

Stabilirea acestui obiectiv a pornit de la dezideratul degrevării instanţelor de numeroase cauze - primă ţintă a aplicării medierii, dar şi de la perspectiva deplinei integrări europene, şi nu în ultimul rând, de la importanţa rolului social şi educativ al acestei instituţii.

Implementarea cu succes a instituţiei medierii devine cu atât mai importantă în contextul creat de pregătirea punerii în aplicare a normelor noilor coduri, a căror viziune şi linii directoare presupun un cadru legislativ funcţional, unitar, coerent.

Asigurarea funcţionalităţii medierii constituie, în egală măsură, o cerinţă obligatorie decurgând din angajamentele asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv obligaţia de a transpune în timp util prevederile directivelor comunitare în legislaţia naţională şi de a asigura aplicarea acestora.

Avem în vedere, astfel, importanţa şi impactul social al Directivei nr. 2008/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la medierea în cauzele civile şi comerciale 2008/52/CE, a cărei implementare efectivă, obligaţie asumată de statul român, presupune un sistem de mediere funcţional, care să răspundă exigenţelor şi standardelor de calitate creionate de documentul european.

Ministerul Justiţiei continuă să promoveze medierea, atât în virtutea rolului său de iniţiativă legislativă, cât şi prin consolidarea cunoştinţelor practicienilor în aplicarea tehnicilor medierii (în special în litigii de dreptul familiei).

Astfel, Ministerul Justiţiei a depus, în parteneriat cu alte State Membre (Olanda, Bulgaria) proiectul „Promovarea medierii în cauze cu elemente de extraneitate în materie civilă” în cadrul programului european Justiţie Civilă 2010, în vederea obţinerii finanţării pentru derularea unor activităţi privind medierea în cauzele cu elemente de extraneitate. În cadrul acestui proiect, au fost prevăzute organizarea de seminarii cu caracter teoretic şi practic, elaborarea unei broşuri cu informaţii utile pentru public şi a unui ghid de bune practici, în folosul practicienilor în domeniu. Judecători, oficiali ai autorităţilor centrale, mediatori din România vor avea posibilitatea de a face schimb de bune practici cu specialişti în domeniu din alte State Membre.

Totodată, trebuie menţionat că Ministerul Justiţiei este partener alături de asociaţiile GEMME (Asociaţia Judecătorilor care Sprijină Medierea) şi Centrul de Mediere Craiova pentru organizarea şi desfăşurarea la Bucureşti, în data de 29 octombrie 2010, a Conferinţei internaţionale „Medierea în Uniune Europeană. Stadiu şi perspective”. Obiectivul acestei conferinţe este acela de a reuni experţi din ţară şi din străinătate, pentru a prezenta modul în care medierea a fost implementată şi funcţionează în România, dar şi în alte state, precum şi perspectivele şi planurile de viitor în promovarea şi aplicarea pe scară largă a acestei metode alternative de soluţionare a litigiilor la nivel naţional şi european.

În plan intern, Ministerul Justiţiei urmăreşte valorificarea propriilor competenţe în promovarea valorilor medierii şi în încurajarea funcţionării instituţiei, convinşi fiind că este în beneficiul nostru, al tuturor, o societate în care cetăţenii învaţă să dialogheze, să-şi soluţioneze în comun disputele şi să devină din adversari, parteneri. Ministerul Justiţiei a răspuns pozitiv propunerilor formulate de mediatori şi a preluat în proiectul Legii pentru accelerarea soluţionării proceselor, câteva prevederi menite să facă cunoscute avantajele medierii părţilor aflate în dispute deja judiciare şi să le încurajeze a apela la dialog. Mai întâi în cauzele comerciale şi în divorţuri, în viziunea proiectului nostru, recomandarea judecătorului adresată părţilor de a apela la mediere va dobândi un efect obligatoriu, cu privire la participarea părţilor la şedinţa de informare. După şedinţa de informare, în funcţie de capacitatea mediatorului de a le capta atenţia şi încrederea, părţile vor decide dacă vor urma medierea, sau dacă revin la instanţă.

Aceste prevederi se adaugă celor cuprinse în noile coduri de procedură. Astfel, în noul Cod de procedură civilă a fost instituită obligativitatea pentru instanţa de judecată de a recomanda părţilor soluţionarea conflictului prin mediere.

În cadrul noului Cod de procedură penală, în scopul desfăşurării cu celeritate a procesului penal, a fost reglementată posibilitatea renunţării la pretenţiile civile, a recunoaşterii de către inculpat a pretenţiilor părţii civile, precum şi a încheierii unei tranzacţii sau a unui acord de mediere.

Ministerul Justiţiei rămâne în continuare deschis analizării actualului cadru legislativ, fiind receptiv la toate propunerile de îmbunătăţire, de eliminare a neclarităţilor ori lipsurilor constatate cu ocazia aplicării practice a normelor din domeniul medierii.

Cătălin PREDOIU

Ministrul Justiţiei

Cumpara Revista Medierea Nr 3-4/2010