Avocat Laurenţiu Petre, colaborator „Săvescu, Voinescu şi asociaţii”
Mediator Ion Dedu, Vicepreşedinte UNMR

La data de 25 iunie 2010, Judecătoria Sectorului 4 a pronunţat o hotărâre prin care a admis cererea de investire cu formula executorie a unui acord de mediere încheiat în temeiul Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator[1] între o persoana fizică şi două societăţi comerciale, prin care a fost soluţionat conflictul existent între acestea anterior declanşării procedurii judiciare.

Acordul de mediere a fost prezentat de către partea interesată instanţei de la domiciliul său în temeiul dispoziţiilor art. 376 alin. (1) C. pr. civ. coroborate cu dispoziţiile art. 6 din Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială.

Pronunţarea unei asemenea hotărârii reprezintă un pas important pentru medierea din România instituindu-se astfel o practică judiciară în ceea ce priveşte modalitatea concretă de valorificare a pretenţiilor părţilor stabilite prin intermediul procedurii de mediere.

Acest fapt creează premisele încrederii societăţilor comerciale în rezolvarea conflictelor în dreptul comercial, prin mediere, într-un timp foarte scurt, cu costuri reduse având garanţia investirii cu formula executorie, pentru partea care nu-şi va îndeplini obligaţiile.

ASPECTE ESENŢIALE PRIVIND SPEŢA

I.E. în calitate de acţionar majoritar al S.C.A şi S.C.G a creditat în perioada în care a fost acţionar cele două societăţi cu sume de bani în vederea desfăşurării în condiţii normale a activităţii acestora, potrivit datelor din contabilitatea societăţilor menţionate. Societăţile, prin noul reprezentant legal, s-au angajat să preia pachetele de acţiuni urmând sa restituie împrumutul acordat de către I.E. La data de 31.05.2007 a fost depăşit termenul de restituire a creditului acordat societăţilor S.C.A şi S.C.G.

Având în vedere situaţia de fapt şi de drept existenţa între persoana fizică I.E. şi cele două societăţi comerciale, şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 192/2006, părţile au consimţit cu privire la soluţionarea litigiului prin procedura de mediere instituită de dispoziţiile art. 43 alin (2¹)[2] din Legea nr. 192/2006. Astfel, la data de 27.02.2009 a fost încheiat în formă scrisă un Acord de mediere în baza prevederilor art. 58 din Legea nr. 192/2006 prin care s-au stabilit următoarele:

Ø Renegocierea sumei datorate de cele două societăţi persoanei fizice I.E., ţinând seama de situaţia economică dificilă în care se află acestea şi având în vedere greutăţile întâmpinate în administrarea societăţilor.

Ø Restituirea sumei prevăzute în conţinutul acordului de mediere conform unui desfăşurător convenit de ambele părţi.

Ø Achitarea sumelor la datele prevăzute în mod expres în acordul de mediere.

Ø Instituirea unui pact comisoriu expres de gradul al patrulea[3] în ipoteza în care, din orice motiv, restituirea unei tranşe va întârzia mai mult de 5 (cinci) zile lucrătoare de la data scadenţei.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 43 alin (2¹) din Legea nr. 192/2006, precum şi prevederile art. 6[4] din Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială referitoare la posibilitatea uneia dintre părţi de a solicita dobândirea caracterului executoriu al acordului scris rezultat în urma medierii, conţinutul unui astfel de acord dobândind forţa executorie.

Au fost anexate cererii de investire cu formula executorie

Øacordul de mediere încheiat la data de 27.02.2010 între I.E., pe de o parte şi S.C. A. şi S.C. G pe de altă parte;

Øprocesul-verbal de încheiere a medierii

Øtaxa de timbru şi timbru judiciar.

Procedura de judecată s-a desfăşurat fără citarea părţilor.

Pronunţarea instanţei de judecată: „Admite cererea. Dispune investirea cu formulă executorie.”