Codruţa Diana Simionescu

Promovarea activităţii de mediere se bazează pe ceea ce mediatorii ştiu să facă cel mai bine: construirea dialogului (între mediator şi publicul lui ţintă). Ca orice activitate susţinută, medierea cunoaşte mai multe etape, pe care le-am putea rezuma astfel:

• Etapa 1: absolvirea unui curs de formare iniţială de mediatori şi acreditarea – fundaţia piramidei;

• Etapa a 2-a: practicarea activităţii de mediere ca voluntar – dobândirea abilităţilor şi construirea credibilităţii;

• Etapa a 3-a: practicarea activităţii de mediere cu „jumătate de normă” – activitatea este remunerată, dar câştigurile nu sunt suficiente pentru autosusţinere;

• Etapa a 4-a: mediator cu „normă întreagă” – activitatea de mediere devine profesia de bază şi principala sursă de venit;

• Etapa a 5-a: mediator de succes – se obţine un venit consistent din mediere;

Abilităţile practice şi credibilitatea profesională sunt factori cheie pentru succes. Un atestat profesional constituie doar temelia, susţine profesorul Randy Lawry în manualul „Get Busy, Get Paid: How to Develop a Financially Successful Mediation Practice” (Cum să pui pe picioare o afacere de succes şi bine plătită în domeniul medierii): „poţi să îi dai unei rândunici un atestat că este păun, dar păunul va şti diferenţa”. Fiecare dintre noi trebuie să fie schimbarea pe care doreşte să o vadă în lume. Tot astfel cum aşteptăm de la clienţii care vin la mediere să îşi asume responsabilitatea pentru vieţile lor, comportamentele şi deciziile lor, aşa trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru activitatea pe care o desfăşurăm.

În momentul în care accedem într-o profesie devenim exponenţi de imagine pentru acea profesie, chiar dacă gradul nostru de vizibilitate este mai scăzut. Noi suntem cei care construim puntea dintre ceea ce ştim la nivel teoretic şi ceea ce trebuie să facem în practică. Dezvoltarea unei practici de succes în domeniul medierii respectă regulile aplicabile oricărei afaceri noi. Tammy Lensky, mediator şi autor al cărţii „Making Mediation Your Day Job: How to Market Your ADR Business Using Mediation Principles You Already Know” (Medierea profesia de zi cu zi: Cum să promovăm afacerea în domeniul medierii folosind principii pe care le ştim deja) recomandă ca mediatorul să gândească asemeni unui om de afaceri:

• să alegem o piaţă specifică - selectând o anumită piaţă costurile sunt alocate unui public ţintă şi unui scop precis;
• să concepem un plan de afaceri- identificarea modalităţilor prin care facem diferit ceea ce facem, răspunzând la întrebarea „de ce ar vrea cineva să apeleze la serviciile noastre”;
• să investim într-o imagine grafică profesionistă – stabilirea unui logo, alegerea culorilor;
• să fim prezenţi în mediul online - crearea unui blog, site de prezentare;
• să avem o atitudine deschisă spre învăţarea noutăţilor în domeniu - actualizarea cunoştinţelor privind cadrul legislativ în care se desfăşoară profesia, achiziţionarea de cărţi, participarea la workshop-uri, conferinţe, înscrierea în asociaţii de profil.

Găsim puţine cărţi despre mediere în limba română, iar cele existente abordează mai mult aspectele teoretice ale acestei activităţi. Recent a apărut o lucrare care tratează atât partea teoretică a activităţii de mediere, cât şi pe cea practică. Autorii Claudiu Ignat, Zeno Şuştac şi Cristi Danileţ au venit în întâmpinarea mediatorilor şi a beneficiarilor serviciului de mediere cu un “Ghid de mediere”, însumând cunoştinţe teoretice şi practice de un real folos în punerea temeliei profesiei de mediator, aflată încă la început în România.

Cumpara Revista Medierea Nr 2/2010