| 19 Declaraţia introductivă a mediatorului , intre teorie şi practică | ||||
|
Av. Drd. Zeno Daniel Şuştac
Dincolo de teorie, medierea are şi o parte practica, direct aplicabila. Menirea unei reviste de specialitate este şi aceea de a oferi practicienilor din domeniul medierii, instrumente utile în activitatea profesionala.
Fiecare mediator va avea un stil propriu de mediere şi implicit, un model personal al declaraţiei iniţiale. Şcolile de mediere româneşti acordă o importanţă diferită acestui moment din mediere. Mediatorii formaţi de către acestea au viziuni diferite cu privire la rolul şi importanţa acesteia.
Procedura prevede ca, după semnarea contractului de mediere, fără de care medierea nu poate avea loc, mediatorul va începe şedinţa de mediere, fie în ziua semnării contractului, fie la o dată ulterioară.
Declaraţia introductiva (pe scurt, DI) este instrumentul cu care mediatorul deschide procedura de mediere. Rolul acesteia este de a familiariza părţile din mediere cu procedura pe care urmează să o parcurgă împreună. De cele mai multe ori, părţile au informaţii insuficiente despre ce este medierea, care sunt principiile aplicabile, ce drepturi şi obligaţii au, cum se desfăşoară medierea, care este rolul mediatorului, care sunt regulile aplicabile, cum se poate finaliza medierea precum şi cu privire la alte aspecte importante ale procedurii.
Prin intermediul declaraţiei introductive, mediatorul clădeşte încrederea părţilor în procedura medierii şi în mediator, ca specialist neutru şi imparţial. Rolul acesteia este de a asigura tranziţia spre discuţiile cu părţile din sesiunea comuna.
Declaraţia mediatorului trebuie adaptată la părţile prezente, nu trebuie sa fie un text memorat şi reprodus mecanic, ci o modalitate eficientă de informare a părţilor cu privire la cadrul în care vor avea loc discuţiile dintre părţi în mediere.
Stabilirea întinderii declaraţiei de început ii revine mediatorului. O expunere prea lungă poate deveni plictisitoare iar o prezentare sumară riscă să nu lămurească părţile despre aspecte esenţiale ale procedurii.
Fiecare mediator va avea propriul model de declaraţie introductivă, neexistând o formulare standard care trebuie reprodusa într-un anumit mod.
Totuşi, se recomandă familiarizarea părţilor cu următoarele aspecte:
1. Scopul medierii; 2. Definirea medierii; 3. Avantajele medierii 4. Neutralitatea; Imparţialitatea 5. Rolul mediatorului 6. Procedura 7. Confidenţialitatea 8. Reguli de baza în mediere
9. Finalizarea medierii
Ceea ce însemnă că, fiecare mediator va decide întinderea şi conţinutul declaraţiei introductive, în funcţie de stilul de mediere ales. Dacă unul sau mai multe aspecte au fost omise, pot fi amintite pe parcursul medierii, atunci când va fi nevoie.
O declaraţie introductiva ar putea sa fie următoarea:
„Ţin să vă felicit că aţi ales medierea pentru a vă soluţiona conflictele dintre dvs. şi sunt onorat că aţi apelat la serviciile mele.
Pentru început, voi face o scurtă prezentare a medierii, a regulilor, principiilor, structurii şi a cadrului legal în mediere.
Medierea este o alternativă la justiţie, un mod elegant şi eficient de soluţionare a neînţelegerilor dintre părţi.
Scopul medierii este de a se ajunge la o soluţie reciproc convenabilă într-un termen rezonabil.
Spre deosebire de instanţă, soluţia aparţine exclusiv voinţei dumneavoastră, rolul meu fiind de a facilita negocierile dintre dvs. În condiţii de neutralitate, confidenţialitate şi imparţialitate. Mai mult, prezenţa dumneavoastră aici este voluntară şi din proprie iniţiativă, întreaga procedură fiind reglementat de prevederile legii 192/2006, lege cu privire la mediere şi la organizarea profesiei de mediator.
Dincolo de economia de timp, stres şi bani, medierea mai prezintă şi următoarele avantaje:
- Nu există limită de timp pentru şedinţa de mediere
- La mediere focalizarea are loc pe voinţa şi interesul părţilor şi nu pe situaţia lor juridică
- Medierea este mult mai eleganta decât clasicul proces, la care părţile pot totuşi recurge daca nu îşi rezolvă conflictele prin mediere
- Prin mediere se sting conflicte existente dar în acelaşi timp se şi preîntâmpina apariţia unor alte neînţelegeri - Mediatorul nu judeca părţile şi nu da verdicte
În calitate de mediator voi conduce medierea în mod nepărtinitor asigurând un permanent echilibru între părţi, obligaţia mea fiind una de diligenta şi nu una de rezultat. Nu va pot garanta că veţi ajunge la o înţelegere însă vă pot asigura că voi face tot ce ţine de mine să faceţi paşi decisivi spre o înţelegere. Cumpara Revista Medierea Nr 1/2010 |



























