| 16 Medierea în România | ||||
|
Av. Dr. Elena BusteaI. Începuturi Obişnuinţa este a doua natură umană iar justiţiabilul român şi-a inoculat ani de-a rândul idea că orice neînţelegere se soluţionează în instanţa. În Statele Unite ale Americii, percepţia este opusă: doar după epuizarea metodelor alternative de soluţionare a conflictelor (ADR) se apelează la instanţa de judecată. Justeţea acestei alegeri este de ordin raţional: judecătorul, persoana străină de problemele părţilor nu va găsi niciodată cea mai profitabilă (pentru părţi) soluţie de stingere a divergentelor dintre ele, cele mai în măsură să facă acest lucru fiind chiar persoanele implicate în conflict. Totuşi, percepţia justiţiabilului român este pe cale de a se schimba, cu ajutorul medierii. La începutul anilor 1990, primii mediatori romani, formaţi în străinătate, au început să funcţioneze în cadrul unor organizaţii non-guvernamentale, pro bono, fără a avea un cadru legal definit. Început în anul 2003, un proiect pilot desfăşurat la Craiova în colaborare cu Ministerul Justiţiei şi Ambasada Statelor Unite ale Americii, a convins legiuitorul roman de necesitatea asigurării unui cadru legal în domeniul medierii, luând naştere în anul 2006, legea medierii şi a profesiei de mediator, cu atât mai mult cu cat exista o cerinţă în acest sens, în vederea aderării României la Uniunea Europeană. II. Prezent Până la apariţia medierii în România, conceptual de ADR a fost puţin cunoscut. În anul 2008 a luat naştere primul tablou al mediatorilor autorizaţi care numără acum peste 1000 de mediatori. Pe lângă aceştia, cel puţin 1000 de mediatori au mai fost formaţi în ultimii ani. Legea medierii adoptata în anul 2006 a suferit o modificare recenta în anul 2009, preconizându-se o nouă modificare. În România, medierea se poate aplica în principiu cu privire la orice tip de conflict fiind o procedură facultativă. Legiuitorul a instituit prevederi speciale cu privire la medierea în anumite domenii ale dreptului referindu-se în mod special la conflicte penale, conflictele civile, conflicte familiale şi mai nou, conflictele de muncă. Părţile pot recurge la mediere înainte sau după declanşarea unui proces, având dreptul de a-şi soluţiona prin mediere orice tip de conflict cu privire la drepturi asupra cărora pot dispune. O prevedere recent introdusă în legislaţie obligă organele judiciare să informeze părţile despre existenţa procedurii medierii şi beneficiile acesteia. Cumpara Revista Medierea Nr 1/2010 |
