Dr. Cornel Răduţ

Natura umană are - fără îndoială - un potenţial de agresivitate în structura sa. Viaţa modernă a rafinat însă manifestările ei şi a adus forme noi, legate de realităţile prezentului: violenţa prin internet, violenţa legată de droguri, traficul de fiinţe umane, violenţa urbană. De asemenea şi permisivitatea excesivă, în familie sau în mediul şcolar poate duce la opoziţii nejustificate ale adolescenţilor.

“Sindromul puştanilor” care-şi iau lumea-n cap, evadează din familie, din centre de plasament, din mediul şcolar şi aleg strada sau diverse “alternative de grup” capătă de la o zi la alta o amploare tot mai mare.

Conflictul este o parte integrantă a vieţii. Nu este întotdeauna tratat pozitiv sau în mod constructiv. În mediul şcolar conflictul este generat în urma agresiunilor fizice sau verbale. Dacă suntem prea blânzi din dorinţa de a proteja relaţia ajungem în cele din urmă să cedăm. Dacă ne impunem punctul de vedere prea dur, e posibil să deteriorăm relaţia cu cealaltă parte sau chiar să o pierdem.

Există însă o alternativă: rezolvarea în comun a problemei prin mediere. Această metodă nu este nici blândă, nici dură, ci reprezintă o cale de mijloc. Ea este blândă cu oamenii şi dură cu problema. În loc să ne atacăm reciproc, atacăm împreună problema. Pe scurt, confruntarea faţă în faţă se transformă în colaborare astfel încât rezolvarea în comun a problemei se concentrează pe interese şi nu pe poziţii.

Medierea este un proces imparţial. Mediatorii independenţi facilitează părţilor aflate în conflict calea pentru a ajunge la un acord care va fi acceptabil pentru ambele părţi. În acest mod decizia este luată nu de mediator ci chiar de către părţile aflate în conflict.

Ne bazăm pe principiul că atât adulţii cât şi tinerii adolescenţi îşi pot asuma responsabilitatea  pentru acţiunile lor şi că pot avea abilitatea de a rezolva un conflict într-un mod pozitiv. Medierea încurajează cooperarea şi transformă părţile aflate în conflict în parteneri în găsirea unei soluţii comune.

O oportunitate de învăţare şi de maturizare o reprezintă însăşi conflictul. Predarea “temei de conflict” şi a abilităţilor de rezolvare a acesteia ajută oamenii să îşi asume responsabilitatea pentru sentimentele şi pentru comportamentul lor, contribuie la creşterea respectului de sine, îmbunătăţind totodată abilităţile sociale. Toate acestea conduc la crearea unui mediu pozitiv, apariţia unor şcoli mai sigure şi medii de sală de clasă mult mai cooperante.

Programele de formare se concentrează asupra  dezvoltării abilităţilor de mediere pe bază, de comunicare, de cooperare şi de afirmare. Creşterea respectului de sine al elevilor este parte integrantă a acestui program. Unele şcoli îşi vor dori să extindă programul de formare a elevilor ca mediatori şi să stabilească o instituţie de Servicii de Mediere pentru şcoală. Iniţierea programului de formare este o colaborare între consultant/facilitator şi şcoală sau unitate.

Cumpara Revista Medierea Nr 1/2010