RM: Doamna Preşedinte, ce activităţi intenţionează să desfăşoare în perioada următoare Consiliul de mediere?

AC: Modificările legislative din ultimul an au impus anumite prioritati de acţiune înactivitatea Consiliului de mediere. Mă refer în primul rând la Legea 370/2009 de modificare şicompletare a Legii 192/2006 care a adus noutăţi atât la nivel de promovare a medierii şi profesiei de mediator, cât şi la nivel de organizare a profesiei. Obligativitatea organelor judiciare de a informa cu privire la mediere, prevăzută de art.6 din Legea 192/2006 modificată şi completată, a obligat Consiliul de mediere să găsească noi modalităţi prin care

mediatorii înscrişi în Tabloul mediatorilor să poată fi contactaţi, dar şi identificarea unor modalităţi de colaborare cu instanţele şi parchetele pentru a construi un sistem de informare asupra medierii la nivel local. Am tipărit astfel peste 1000 de broşuri cu Tabloul mediatorilor, din care aproximativ 600 au fost deja distribuite instanţelor din toată ţară, precum şi parchetelor conexe acestora. Am reuşit să construim o aplicaţie soft pe portalul web al Consiliului de mediere prin care se poate edita on-line Tabloul mediatorilor actualizat lunar. Mai sunt încă unele lucruri de clarificat în acest sistem de comunicare şi colaborare cu instanţele şi parchetele, aspecte asupra cărora ne vom concentra în următoarele luni pentru a finaliza ceea ce ne-am propus, adică o cât mai mare vizibilitate a mediatorilor şi a serviciilor oferite de aceştia.

Un alt aspect important este cel legat de modificarea art. 24 din Legea 192/2006, prin care mediatorii sunt practic obligaţi să se constituie în asociaţii profesionale. Având în vedere faptul că anterior mediatorii doar puteau opta pentru o formă de asociere profesională, demersurile Consiliului au avut ca prim obiectiv construirea capacităţii de asociere pentru promovarea intereselor profesionale. În acest sens am înfiinţat Comisia consultativă a corpului profesional, formată din asociaţiile profesionale deja înscrise în Registrul Naţional al Asociaţiilor Profesionale ale Mediatorilor (RNAPM), iar împreună cu acestea Consiliul de mediere a stabilit câteva repere pentru înfiinţarea, înscrierea în RNAPM şi modul de lucru al asociaţiilor profesionale, precum şi termene şi condiţii de înscriere a mediatorilor autorizaţi în aceste asociaţii. În următoarea perioada toate aceste aspecte vor fi incluse în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, iar publicare în Monitorul Oficial al României a acestuia va marca finalul transpunerii modificărilor aduse articolului 24 din Legea 192/2006.

Mai sunt o serie de modificări aduse articolelor care se referă la formare, iar pentru a lucra la transpunerea acestor modificări a fost constituită Comisia consultativă pentru  calitatea formării, în care sunt membrii toţi furnizorii de formare a mediatorilor, autorizaţi de Consiliul de mediere. Comisia încă nu a finalizat un set de propuneri, dar în următoarele luni formare mediatorilor va deveni o prioritate absolută, mai ales formarea continuă. Pentru formare continuă am reuşit să adoptăm o hotărâre prin care să clarificăm diferenţa dintre perfecţionare şi specializare în ceea ce priveşte mediatorii, iar aceste aspecte se vor regăsi în Regulamentul modificat şi completat.

Sigur c ă sunt şi alte priorităţi, precum construirea unor relaţii de colaborare şi poate chiar şi de parteneriat cu universităţile interesate să contribuie la formarea mediatorilor, a relaţiilor cu administraţia locală, în general, pentru a promova şi susţine utilizarea medierii în  10 comunitatea, precum şi dezvoltarea unor relaţii la nivel internaţional care să conducă la cunoaşterea şi recunoaşterea activităţii desfăşurate de Consiliul de mediere.

RM: Care este numărul mediatorilor autorizaţi la acest moment? Ce număr de mediatori autorizaţi estimaţi că vom avea până la finalul anului?

AC: În acest moment sunt aproximativ 1550 de mediatori autorizaţi, iar numărul lor estimat până la finalul anului va fi aproximativ 2100, având în vedere numărul lunar de cereri de autorizare depuse la Consiliul de mediere.

RM: Ce noutăţi aduce medierea în 2010?

AC: Noutăţile în domeniul medierii sunt în cea mai mare măsură aduse în 2010 de  recomandările transmise României de Comisia Europeană cu privire la condiţiile care trebuie îndeplinite pentru transpunerea completă a Directivei 52/2008 referitoare la unele aspecte privind medierea în cauze civile şi comerciale. Astfel, Comisia Europeană a cerut în mod expres ca, pe lângă legea cadrul prin care este definită medierea şi mediatorul, respectiv Legea 192/2006, România să asigure includerea medierii în codul civil sau de procedură civilă, precum şi să identifice şi să adopte un act normativ privind obligativitatea medierii, cu respectarea principiilor care o guvernează, respectiv acceptarea voluntară şi autodeterminarea părţilor. o altă cerinţă majoră pentru transpunerea directivei a fost aceea de a

asigura autonomia organismului care se ocupă de calitatea formării în mediere, respectiv Consiliul de mediere. În final, ultima condiţie este de a asigura fonduri publice pentru formarea mediatorilor, fie formare iniţială, fie formare continuă. Prin adoptarea Legii 370/2009, România a îndeplinit cerinţa de autonomie a

Consiliului de mediere, renunţând la ingerinţa Ministerului Justiţiei în desemnarea mediatorilor care conduc acest organism, respectiv la prevederea prin care Ministrul Justiţiei valida membrii Consiliului de mediere.

Includerea în noile Coduri de procedură civilă şi penală a mediere reprezintă un alt pas important în transpunerea Directivei CE/52/2008, însă actul normativ aflat în pregătire, cunoscut publicului larg sub denumirea Mica Reformă, va definitiva ceea ce s-a început prin modificarea codurilor de procedură. Prevederile referitoare la mediere sunt extrem de importante, iar Consiliul de mediere le priveşte ca pe o mare şansă oferită medierii şi mediatorilor. Practic, sub sancţiune neînceperii acţiunii în instanţă, în cauzele comerciale şi de familie părţile sunt obligate să participe la o întâlnire cu un mediator care să le explice ce este medierea şi să încerce să îi convingă să parcurgă procedura de mediere, în beneficiul lor reciproc.

RM: Este pregătită societatea românească să utilizeze medierea?

AC: Eu cred că da, având în vedere că şi în actuala situaţie, când nu există obligativitatea nici măcar pentru a avea o primă întâlnire cu un mediator pentru a afla ce este şi cum poate  să te ajute mediere, un număr din ce în ce mai mare de persoane apelează la mediere şi ajung la un acord cu cealaltă parte, asistaţi fiind de mediator.

Simplul fapt că din luna martie 2010 instanţele au început să informeze părţile că pot recurge la mediere, a crescut considerabil numărul de medieri efectuate în România. Nu am date statistice din toată ţara, dar acolo unde asociaţiile profesionale au colectat astfel de date pot să va spun că, la nivelul unui judeţ cu aproximativ 40 de mediatori autorizaţi, numărul medierilor a crescut de la 10 – 15 în perioada 2008 - 2009, la peste 400 de contracte de mediere încheiate în perioada martie – iunie 2010.

RM: Ce măsuri ar trebui întreprinse pentru popularizarea medierii?

AC: Sunt foarte multe forme de popularizare a medierii, dar cea mai eficientă metodă este prin activitatea de calitate desfăşurată de mediatori. Asociaţiile profesionale au şi ele un rol important, dar şi beneficiarii serviciilor de mediere pot face foarte mult în acest sens. În susţinere, doresc să dau exemplul asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, asociaţii care de la începutul acestui an au organizat multe acţiuni de promovare a medierii şi care au avut un rol determinant în includerea în codurile de procedură şi în proiectul Mica Reformă a unor prevederi favorabile medierii. Le mulţumesc pe această cale tuturor magistraţilor care au susţinut şi susţin mediere şi le promit că eforturile Consiliului de mediere vor fi permanent orientate spre asigurarea calităţii serviciilor de mediere, pornind în primul rând de la formarea mediatorilor.

RM: Vă mulţumim pentru amabilitatea de a ne acorda interviul.